Toata lumea innebuneste. Ii auzim pe toti ca o iau razna. Eu cred ca suntem pe lumea asta cum sunt oamenii in calea unui tsunami. Disperati. Ne este frica, urlam si suntem al dracu’ de inconstienti. Unii isi pun mainile-n cap, altii nu. Oamenii normali fug si se adapostesc, iar altii se duc in calea micutului val. Asa e (e)misiunea. Cum ne numim? Nebuni sau amatori de senzatii tari? Dar care sunt nebunii si care-s normalii? Cine ii clasifica? Cine face asta e nebun sau normal? Dar cine-l clasifica pe el? Dar ce este normalitatea? Nu are cum sa stie nimeni. Nici nu cred va stii vreodata. Ne frigem prea des ideile in diferite moduri.
Like this:
One blogger likes this post.
Tot haosul din jurul nostru poate fi pus pe seama unor arme MILITARE , ce se numesc ARMA PSIHOTRONICA si cea cu MICROUNDE , dar care ar putea fi folosite public in folosul tuturor oamenilor ,nu numai a unora cum se practica in secret acum …
Da, ar fi si asta o teorie
Normalitatea este pentru mine un concept simplu, complicat prea mult de oameni care nu se pot adapta unor rigori impuse de societatea care limiteaza granitele “normalului”. Gandit macro tot ceea ce se intampla in Univers e defapt foarte normal si urmeaza un curs bine stabilit pe linia fireasca a lucrurilor. Majoritatea decide in societatea noastra…asa ca ei, cei majoritari, cei multi, gloata, si-au permis sa traga niste granite intre ceea ce cred ei ca este normal (tinand cont de etica si morala pe care tot ei au creat-o) si ceea ce este anormal si nebunesc, ceva care ii scoate pe ei din culcusul lor putred, imbacsit si foarte comod in lumea lor infecta. Ei au crescut intr-o disciplina impusa cu forta, cu orar, cu rigori pe care le-au acceptat ca pe ceva matriceal si incearca sa le perpetueze printre cei care ii mai asculta. Ei au paranoia maxima, ei se caca pe ei de frica in fata bisericii, ei se tem pentru sanatatea lor, lor le e frica de moarte asa ca hai sa echilibram balanta si sa fim noi chill, altfel, diferiti, nebuni, ciudati sau cum ne-or mai fi numind ei. Oricum their time is over, asa ca hai sa zambim si sa ne bucuram de diversitatea vietii ce in fiecare secunda revarsa valuri de energie pozitiva peste noi…
Sa ai o zi … nush… anormala
Oai, n-am mai intrat de ceva timp sa-mi verific notificarile pe aici si de atunci s-au mai upgradat lucrurile. Asa a fost sa fie
. M-am mai uitat peste comentarii si chiar ai dreptate in ceea ce zici. Hear you later!
Foarte bun blogul, cam rar gasesc asa ceva … pacat ca a avut si o viata scurta, poate autoarea are placerea de al reinvia….
Multumesc mult
Adevarul este ca da, n-am mai intrat demult pe aici din motive atat subiective, cat si obiective. Cand ma simt pregatita, o sa-l “reinviu” asa cum spui tu. Sa fie cu bafta